Fundatia locala Adept, sprijinita financiar de Orange Romania, ii ajuta pe localnicii din Saschiz sa-si deschida afaceri si sa acceseze fonduri europene pentru agricultura. Membrii fundatiei spun ca zona are un peisaj semi-natural, rezultat al agriculturii traditionale, care este si acum principala sursa de venituri pentru multi fermieri din zona. Insa, biodiversitatea depinde de pastrarea agriculturii traditionale care, in opinia Adept, este amenintata de veniturile mici din mediul rural, abandonarea fanetelor si agricultura intensiva.

De aceea, Fundatia si-a stabilit ca obiective principale conservarea biodiversitatii si dezvoltarea rurala in satele sasesti din sud estul Transilvaniei. Si cum biodiversitatea ridicata a zonei nu poate fi protejata fara aportul oamenilor, membrii fundatiei au identificat, pentru inceput, activitatile din zona si oamenii care stiu sa le faca cel mai bine. Si, in plus, au pus accent pe agro-turism, "pentru ca sunt foarte multi turisti care apreciaza aceasta zona si incercam sa-i pastram aici", explica Cristi Gherghiceanu, directorul executiv al fundatiei.

De altfel, Fundatia Adept a organizat mai multe cursuri de agro-turism si igiena alimentara pentru micii producatori din zona care au invatat, printre altele, putina contabilitate, marketing si management, limba engleza si lucruri practice in bucatarii.

"Ii ajutam pe oameni sa aplice pentru fonduri, si nu doar sa cheltuiasca acesti bani" spune Nat Page, unul dintre fondatorii fundatiei. Si, mai mult, este important pentru oameni sa invete sa fie flexibili, explica Page. "Sa fii flexibil inseamna sa fii in stare sa cheltuiesti toti acesti bani", spune el.

Oamenii de rand nu prea au acces la informatii si nici nu stiu cui sa se adreseze pentru programele de finantare, spune si Cristi Gherghiceanu. Mai mult, au fost obisnuiti sa se intample totul de sus in jos. Drept urmare nu sunt obisnuiti sa preia initiativa si sa porneasca singuri ceva nou. "Nu au incredere si nici curajul sa incerce", arata el.

Sapard 3.3 - proiect pilot la Saschiz si unic in Romania

Fundatia Adept in colaborare cu primaria din Saschiz a demarat, in premiera pentru Romania, un proiect specific pentru fanete si pasuni pe Masura Sapard 3.3.

Sapard 3.3 este prima masura de agro-mediu din Romania prin care fermierii sunt ajutati cu bani europeni sa pastreze managementul traditional al pajistilor, pasunilor si fanetelor. Masura 3.3 presupune o finantare de 95 euro pe hectar intr-un an, fara fonduri locale de pornire. Potrivit primarului din Saschiz, Ovidiu Soaita, pentru urmatorii cinci ani au obtinut deja o finantare de 800.000 euro, iar primii bani vor ajunge in buzunarele localnicilor in luna noiembrie.

Proiectele depuse au si cateva reguli specifice. De exemplu, fanetele, trebuie cosite cel putin o data pe an, dupa 15 iunie, si nu pot fi folosite substante chimice. "Nu stiu daca este un noroc, dar oamenii sunt saraci si nu au bani de chimicale", spune Gherghiceanu.

"Cand prezint acest model si in alte zone, toti intreaba ce se ascunde in spatele lui. S-a tot vorbit 15 ani si dintr-o data se intampla ceva concret, si asta sperie un pic", mai spune el.

Aderarea a venit si cu restrictii, nu doar cu avantaje

Pana nu demult, 90% dintre fermierii locului traiau de pe urma producerii laptelui. Insa aderarea la UE a insemnat pentru ei interzicerea mulsului de mana, si, in consecinta "moarte sigura pentru toata lumea", spune Cristi Gherghiceanu. "Toata legislatia are in vedere fermele mari. Banii vin la oamenii care au deja o putere financiara, iar fermele mici sunt lasate deoparte. Nu s-au gandit ca vor ramane foarte multi oameni fara locuri de munca si fara obiectul activitatii", argumenteaza el.

Drept urmare, micii producatori au fost sustinuti de membrii fundatiei sa-si diversifice sursele de castig in zona. "In economia de piata daca te bazezi suta la suta pe un singur produs, asta inseamna din start esec. Trebuie sa diversifici. Daca ai un an rau pe fructe, atunci ai legume, si tot asa", spune Gherghiceanu. In prezent, micii producatori locali sunt deja renumiti pentru productia de gemuri de rubarba si fructe de padure, dar si pentru branzeturi. Iar cateva proiecte pilot pentru uscarea fructelor si legumelor folosind uscatoare solare sunt deja active, fiind in plan extinderea lor pentru acoperirea comenzilor tot mai mari, de la clienti din afara.

Potrivit lui Nat Page, "micii gospodari trebuie lasati liberi, iar produsele sa nu mai fie controlate. Altfel nu e posibil sa reusesti". Page are si el o ferma in Anglia unde, spune el, regulile nu sunt atat de stricte.

"Fermierii care au 10-15 vaci maximum, se plang de aceeasi problema: nu-mi trebuie, domne, fonduri Sapard sau de mai stiu eu ce fel. Fa-mi o piata unde sa am siguranta ca nu-si bate nimeni joc de laptele meu, si in timp ma dezvolt singur pe banii mei", comenteaza situatia si Johann Schasser, cel mai tanar dintre cei 32 de sasi ai comunei Saschiz.

Zona Sighisoara – Tarnava Mare, propusa pentru proiecte de tip Natura 2000

Regiunea pastreaza inca un peisaj rural pe care Europa l-a pierdut aproape in intregime. Un mozaic de sate traditionale si biserici medievale fortificate, paduri intinse de foioase si pajisti bogate in flori si animale salbatice. La sud de Sighisoara, pe aproximativ 95 de mii de hectare, zona cuprinde 8 comune din 3 judete: Brasov, Mures si Sibiu.

"Toata zona a fost propusa pentru Sit Natura 2000 si asteaptam anul asta ultima semnatura de la Bruxelles, spune Cristi Gherghiceanu.

In cazul unui astfel de peisaj semi-natural, activitatile economice ale localnicilor sunt sprijinite de fonduri UE conform modelului Natura 2000. Iar marele avantaj al acestui tip de proiect este ca se depune ca suma de plecare doar 25% din banii necesari investitiei, iar solicitantii isi pot moderniza ferma, cumpara utilaje agricole sau pot pune bazele unei mici societati comerciale.

Foto: Satele sasesti pastreaza, inca, ritmurile atemporale ale vietii la tara care au disparut in mare parte din Europa

Pentru primarul din Saschiz, "intreaga zona este o fantana pentru proiecte pe fonduri structurale". Reabilitarea cladirilor cu valoare de patrimoniu si a vechii cetati din Saschiz sunt prioritare pentru viitoarele proiecte cu bani europeni pe care primarul le are, deja, in plan. “Astea nu sunt case, sunt cetati. Nu poti sa-ti imaginezi cum au reusit stramosii sa le ridice doar cu vitele si cu mainile”, spune el.

Strainii sunt interesati de Romania, si in mod particular de Transilvania

Potrivit lui John Akeroyd, un renumit botanist englez, zona ar putea atrage, in 25 de ani, la fel de multi vizitatorii cum au, in prezent, Italia, Grecia si Spania. "Daca in Anglia te poti plimba doar un sfert de ora pe dealuri cu fanete, iar in Polonia vreo jumatate de ora, in Romania ai ocazia sa te plimbi cinci-sase ore numai prin fanete, fara sa se termine", spune Akeroyd.

Strainii sunt interesati de Romania, si in mod particular de Transilvania, adauga Nat Page. "Le place sa vina aici in vacante. Dar nu ma astept sa vina prea multi care sa petreaca timp aici si sa se implice in proiecte. Cu siguranta vor fi cativa specialisti care ar putea veni aici cateva saptamani pe an. Insa, viitorul nu este al nostru, al strainilor, pentru extinderea acestor proiecte, ci este de datoria romanilor sa faca acest lucru", spune el.

Cristi Gherghiceanu spune ca englezii au adus in Romania, pe langa experienta, si foarte mult entuziasm. "Ei au pierdut foarte multe lucruri si au venit aici sa ne spuna sa nu facem aceeasi prostie, ca este foarte greu sa dam inapoi. Au mers pe ideea : sa producem cat mai mult, ca sa hranim populatia. Industrializarea si eficientizarea au dus de fapt la distrugerea biodiversitatii in Europa de Vest", explica el.

Foto: Nat Page si John Akeroyd

Pe de alta parte, "o dezvoltare nechibzuita, in special schimbarile din agricultura produse in urma aderarii Romaniei la UE, ar putea foarte usor sa distruga caracterul unic si atemporal al satelor sasesti", sustine John Akeroyd. "Cred ca lumea academica din Romania ignora, adesea, aceste lucruri. De aceea sunt foarte hotarat sa-i conving pe colegii mei de aici sa acorde mai multa atentie pajistilor si fanetelor din Romania. In Anglia, am salvat multe specii de plante si animale, in ultimul secol, dar am pierdut 97% din fanetele de calitate. Si asta este o mare tragedie. Si voi sunteti pe cale sa pierdeti foarte multe specii de pasari, pradatori si insecte", atentioneaza el.

Garantia succesului: multa rabdare si o strategie bine gandita

Pentru cei care vor sa dezvolte proiecte similare si in alte regiuni ale tarii, rabdarea este esentiala, spune Cristi Gherghiceanu. Apoi, o strategie cu cateva idei clare despre cum/ce vrei sa faci si un buget pe care sa te bazezi sunt la fel de importante. "E bine sa identifici ce este specific zonei. Nu trebuie sa reinventezi roata. Lucrurile alea se intampla acolo, sunt specifice locului, si ele ar putea sa scoata zona la lumina", conchide Gherghiceanu.

Camelia Moga

[EurActiv.ro]

Link-uri:

- Agrotourisme à Saschiz, Roumanie (video)
- John Akeroyd on Transylvanian natural heritage - part 1 (video)
- John Akeroyd on Transylvanian natural heritage - part 2 (video)


- Companii responsabile in Romania, studii de caz si know-how despre CSR